Foarte multe persoane consideră că un copil timid poate avea anumite probleme ca viitor adult în societate, mai ales în țările unde se apreciază persoanele extrovertite și abilitatea de a socializa. Este foarte important ca părinții să facă diferența dintre un copil timid, sensibil și un micuț care poate prezenta anxietate socială. De cele mai multe ori, timiditatea se poate vedea încă din primul an de viață al micuțului, când acesta începe să plângă atunci când este abordat de persoane necunoscute și începe să aibă preferințe pentru cei apropiați.
1. De ce este un copil timid ?
Primul lucru de care trebuie să țină cont un părinte, este faptul că unii copii timizi la școală sau în public în general, nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Acest lucru este doar un instinct de atașament care vine natural atunci când cel mic se simte confortabil doar alături de persoane cunoscute și apropiate, în care are încredere.
Timiditatea este un concept destul de greu de explicat, chiar și pentru cercetătorii care au studiat ani buni acest lucru. Totuși, se consideră ca fiind o predispoziție genetică, prezentă la aproximativ 15% dintre copii. Poți vedea aceste semne la bebelușul tău dacă este agitat de zgomote puternice sau voci pe care nu le-a mai auzit, iar odată cu înaintarea în vârstă, cel mic începe să se ascundă după picioarele adulților sau să se joace singur, atunci când este înconjurat de mai mulți copii. De asemenea, trebuie luat în calcul faptul că este complet normal ca un copil să nu fie deschis în fața străinilor și să nu își dorească o conversație cu aceștia.
Un alt lucru care mai poate influența timiditatea copiilor este autoritatea părinților. Atunci când cel mic nu este lăsat să ia propriile decizii, indiferent de vârsta pe care o are, încrederea de sine începe să se inhibe și să devină retras.
Timiditatea poate apărea și la copiii preșcolari. De cele mai multe ori, adulții sunt încurajați de educatoare să le spună celor mici să vorbească mai tare sau să se facă remarcați, însă acest lucru nu trebuie forțat, pentru că va veni de la sine cu timpul. De asemenea, este posibil să îi fie teamă să răspundă din cauză că nu are suficientă încredere în sine. Este complet normal, însă cu ajutor din partea ta, îi poate fi mai ușor. Poți apela la cărți cu povești sau cărți educative pe care să le parcurgeți împreună. Cu tine alături, va avea curajul să învețe litere, să citească și să descopere lucruri noi și în același timp va exersa pentru școală. Nu uita să îi încurajezi orice reușită și să îl faci să se simtă mândru de propriile eforturi.
2. Copilul timid în colectivitate - Ce pot face părinții ?
Timiditatea nu va dispărea niciodată, însă nevoia de a o pune ca și scut în fața necunoscutului poate fi dezvățată. Părinții trebuie să încerce să creeze condiții prielnice pentru dezvoltarea copilului, mai ales în casă. Joaca, libertatea de a experimenta și de a-și exersa curiozitatea este cea mai bună soluție.
Încearcă să îți petreci timpul alături de copilul tău cât mai mult posibil. Faceți un puzzle împreună. Stai la același nivel cu el pentru a nu da impresia de superioritate și acordă-i încrederea că știe și singur ce trebuie să facă.
De asemenea, încurajează-l să își facă prieteni de vârsta lui. De exemplu, îi poți recompensa curajul de a se deschide sau faptul că a luat o notă mare la școală, cumpărându-i un loc de joacă, un leagăn sau orice știi că îi face plăcere. După aceea, întreabă-l alături de cine ar vrea să se joace și invită câțiva copii la voi acasă. Cu cât este pus în mai multe situații în care trebuie să fie social, cu atât va deprinde mai repede această abilitate. Totuși, ține minte că și un singur prieten este suficient pentru început.
Nu în ultimul rând, trebuie să ai răbdare. Chiar dacă nu va spune „Bună ziua” tuturor adulților și chiar dacă va avea tendința de a se retrage în „cochilia” lui, aceste lucruri vor dispărea cu timpul.
Așadar, încearcă să înțelegi atunci când cel mic este rușinos și lucrează cu el zi de zi pentru a deveni o persoană sociabilă și încrezătoare în sine!